PRONUMELE PERSONAL

Posted: 1 decembrie 2010 in pentru copii

PRONUMELE – PRONUMELE PERSONAL, PRONUMELE DE POLITETE, PRONUMELE REFLEXIV, PRONUMELE SI ADJECTIVUL DE INTARIRE, PRONUMELE SI ADJECTIVUL NEGATIV, PRONUMELE SI ADJECTIVUL RELATIV

PRONUMELE

parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv

Feluri: personal, de politete, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat, interogativ, relativ si negativ

Observatii:

1.Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata adjective

2.Pronumele de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat, interogativ, relativ si negativ pot fi adjective

3.Pronumele personal, de politete, reflexiv, de intarire si posesivau forme dupa persoana

1.PRONUMELE PERSONAL

yi254u7517biii

Observatii:

1.Forme neaccentuate se intalnesc doar in cazurile Ac. si D.

2.Vocativ are numai persoana a II-a: tu! voi!

3.Genitiv-numai persoana aIII-a: lui, ei, lor.

4.Persoanele I si aII-a nu au forme dupa gen : eu, tu, noi, voi

5.Pronumele dansa, dansul, dansii, dansele sunt pronume personale, nu de politete

Functii sintactice

-subiect: N: Tu ajungi primul.

-nume predicativ in: N: Fratele meu este el.

Ac: Intrebarea este pentru tine.

G: Cartea este a lui.

-atribut pronominal in: N(apozitie): Invitatul,adica el, sa pofteasca in casa.

G: Sfatul lui doveseste intelepciune.

Cartea din fata lui este a mea.

D: Copilu-i statea linistit (dativ posesiv)

-complement direct in: Ac: Te intreb si pe tine despre acest lucru.

-complement indirect in: Ac: A vorbit cu mine.

D: Lui i-am dat o carte.

G: (cu prepozitie) Napasta a cazut asupra ei.

-complement circumstantial de loc in:Ac: Merge la voi.

G: (cu prep. sau loc prep.) S-a asezat in fata lui.(ei, lor)

D: (insotit de prep. sau loc. prep. cu forma nearticulata):In fata-mi se

asezase o persoana importanta.

-complement circumstantial de mod in:Ac: A raspuns ca tine.

-complement circumstantial de cauza: G: N-a venit din pricina lui.

Situatii in care pronumele personal nu are functii sintactice:

-in V (tu! voi!)

-dativul etic: Vor sa mi-l omoare

-cand are valoare neutra: A luat-o la fuga

Da-i inainte fara grija!

2.PRONUMELE DE POLITETE

-are numai forme pentru persoanele aII-a si aIII-a

pers. aII-a: N-Ac: dumneata, dumneavoastra

G-D: dumitale

pers. aIII-a: N-Ac-G-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor

Observatii:

-alte pronume de politete: Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra),Inaltimea ta (sa, lui, voastra)

Excelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar in vorbirea contemporana

-forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale

-functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. in D. si compl. circum. de loc in D)

3.PRONUMELE REFLEXIV

Observatii: -are forme proprii numai pentru pers. aIII-a, cazurile D si Ac

D: sie, siesi/isi, si

Ac: (pe) sine/ se

-pentru persoana I si aII-a imprumuta formele de la pronumele personale:

D: imi, iti-, ne, va (imi amintesc…)

Ac: ma, te-, ne-, va (ma gandesc…)

-formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul:

te gandesti ma framant

pers II II pers I I

Functii sintactice:

-complement direct: Ac: Te privesti in oglinda.

-complement indirect: D: Iti cumperi o carte.

Ac: Rar vorbea despre sine

-atribut pronominal: Ac: Lauda de sine ……

D: (dativ posesiv) Si-a certat copiii (copiii-si)

Mi-am aranjat cartile (cartile)

Observatii: Cand nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se analizeaza impreuna cu verbul, fiind marca diatezei reflexive

Forma accentuata de Ac., insotita de art. hot. se substantivizeaza (Si-a soptit in sinea lui)

4.PRONUMELE SI ADJECTIVUL DE INTARIRE

Forme:

-masculin, singular: (eu) insumi fiu (m.sg)-vocala u- insumi (m.sg.)

(tu) insuti

(el) insusi

-feminin, singular: (eu) insami fiica (f.sg.)-vocala a-insami (f.sg.)

(tu) insati

(ea) insasi

-masculin, plural: (noi) insine fii (m.pl)-vocala i-insisi (m.pl.)

(voi) insiva

(ei) insisi

-feminin, plural: (noi) insene fiice (f.pl)-vocala e-insene (f.pl.)

(voi) inseva

(ele) insesi, insele

Observatii:

1.Se greseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate in fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le

2.Pronumele de intarire se foloseste rar in limba actuala. De cele mai multe ori, ele insotesc un pronume sau un substantiv devenind adjective de intarire, de aceea functia sintactica este de atribut adjectival.

3.Atentie la acord: Dan, Maria si Elena, ei insisi… (masculinul are prioritate)

Eu, tu si el noi insine…(persoana I are prioritate asupra celorlalte, iar persoana aII-a

asupra persoanei aIII-a)

4.Insusi poate fi inlocuit de adverbul chiar sau de alte sinonime (singur, propriu,personal,in persoana)

5.PRONUMELE SI ADJECTIVUL NEGATIV

Forme:

N-Ac: nimeni, nimenea N-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele

G-D: nimanui G-D:nici unuia, nici uneia, nici unora

nimic, nimica

-Ca adjective se intalnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.

-Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume

Observatii:

1. Aceste pronume trebuie folosite in propozitii negative.

2.In exemplul:N-a stiut nici unul, nici altul- cuvantul subliniat este conjunctie, deci nu intra in alcatuirea unui pronume negativ.

6.PRONUMELE SI ADJECTIVUL POSESIV

-Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate:

ex. al meu, al tau, al sau a mea, a ta, a sa

ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre

Formele se obtin cu ajutorul atricolului posesiv genitival: al, a, ai, ale

Observatie: Pronumele lui, ei, lor sunt personale, nu posesive

Functii sintactice:

-subiect: N: Ai mei au ajuns acasa.

-nume predicativ: N: Caietul acesta este al meu.

Ac: Florile sunt pentru ai mei.

-atribut pronominal Ac: Rar am vazut o privire ca a ta.

G: Sfatul alor mei mi-a fost de folos.

-complement direct: Ac: I-am vazut pe ai vostri.

-complement indirect:Ac: Se gandea la ai sai.

D: Le povestesc alor mei.

G: Toti s-au ridicat impotriva alor tai.

-complement de agent:Ac: A fost chemat de ai sai.

-compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei.

-atribut adjectival: N: Cartea ta este aici.

Ac: Locuieste pe strada mea.

D: Caietului tau ii lipseste o foaie.

G: Dorinta mamei mele e sfanta

V: o, copilul meu, fii mereu intelept!

Observatie:Pentru a afla cazul adjectivului posesiv nu se pun intrebarile al,a,ai,ale cui? ci se stabileste cazul substantivului cu care s-a acordat adjectivul, care preia genul, numarul si cazul substantivului determinat.

7.PRONUMELE SI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV

Forme:

-de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.

-de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.

-de departare: acela, aceea (f.sg.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc.

-de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi

Functii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca adjectiv una singura: atribut adjectival

Observatii: 1.“Acela” are si o forma mai redusa “cel”, care poate aparea numai in prezenta unui determinant obligatoriu (cel de acolo, cei prezenti)

2.Alte forme populare:asta,ista,aista,cesta,ala,alalalt,aia,isalalt.

3.Formele de feminin aceasta, asta,aceea intra si in componenta locutiunilor adverbiale (pentru asta, pe langa asta, cu toate acestea)

8.PRONUMELE SI ADJECTIVUL NEHOTARAT

Forme:

a)simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele

atat, atata, atatia, atatea tot, toata, toti,toate

mult, putin, cutare

b)compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.)cineva, careva, ceva, catva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc.

Observatii:

1.Pronumele nehotarate in componenta carora intra cuvantul “cine” nu devin niciodata adjective.

2.Urmatoarele pronume nehotarate isi modifica forma atunci cand devin adjective:

unul-un una-o altul-alt alta-alta vreunul-vreun vreuna-vreo

3.Functii sintactice ale pronumelor nehotarate:subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a adjectivelor nehotarate: atribut adjectival.

9.PRONUMELE SI ADJECTIVUL INTEROGATIV

tine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intrebare

Forme:

N:cine? N-Ac: care? N-Ac: ce? N-Ac:cat?cata?cati? cate?

Ac:(pe) cine? G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D: cator?

D:cui? careia?

G: (al,a,ai,ale) cui? carora?

Functii sintactice:

-subiect: N:Cine vine? (Andrei vine.)

-nume predicativ N:Care este sora ta? (Sora mea este aceasta.)

Ac:Pentru cine sunt cartile? (Cartile sunt pentru Dan.)

G:Ai cui sunt acesti copii? (Acesti copii sunt ai vecinei.)

-atribut pronominal: G:Ai cui bani lipseau? (Lipseau banii Mariei.)

-complement direct: Ac:Pe cine ai chemat? (Am chemat-o pe sora ta.)

-complement indirect:Ac:Despre cine vorbeai? (Vorbeam despre bunica.)

D: Cui i-ai povestit?(Ioanei i-am povestit.)

-compl.de agent: Ac:De cine ai fost ajutata?(Am fost ajutata de colegi.)

-compl. circum. de loc:Ac:La cine ai fost? (Am fost la vecini)

Observatii:

1.Pronumele interogativ cine? nu devine adjectiv.

2.Toate adjectivele interogative au aceeasi functie sintactica de atribut adjectival.

N:Care carte -ti lipseste?

Ac:Despre ce intamplare povestesti?

D:Carui copil i te adresezi?

G:Raspunsul carui coleg ti-a placut?

3.Pronumele interogativ CE este invariabil

4. Pronumle au functia sintactica,cazul, numarul si genul de la substantivul pe care il inlocuieste

10.PRONUMELE SI ADJECTIVUL RELATIV

Forme:

a)simple: N:cine N-Ac: care? N-Ac: ce? N-Ac:cat?cata?cati? cate?

Ac:(pe) cine G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D: cator?

D:cui careia?

G: (al,a,ai,ale) cui carora?

b)compuse m.sg. f.sg. m.pl. f.pl.

N-Ac: cel ce ceea ce cei ce cele ce

D-G: celui ce celei ce celor ce

Functii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui interogativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse in fraze, in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el leaga o propozitie secundara de regenta ei). Functia poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie

Ex: -subiect: Stiu / cine vine.

-nume predicativ: Am aflat/ care este sora mea.

-atribut pronominal: Ma intereseaza/ ai cui bani lipseau.

Obs. 1.In anumite situatii pronumele relative pot deveni echivalente ca sens cu pronumele nehotarate (S-a dus care pe unde a apucat)

2.Pronumele relative pot intra in componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie cand, din ce in ce, cate si mai cate)

Comentarii
  1. costrel spune:

    este f buna fisa multumim celor care au scris-o aveti perfecta dreptate

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s